Alergie sau intoleranță alimentară?

Alergia alimentară

• Implică sistemul imunitar, cel mai adesea prin anticorpi IgE.
• Reacțiile apar de obicei rapid după ingestie, uneori la cantități foarte mici.
• Pot afecta pielea, digestia sau respirația și pot fi grave.
• Diagnosticul este stabilit de medic sau alergolog (istoric clinic, teste cutanate, analize de sânge, uneori test de provocare supravegheat).

Intoleranța alimentară

• Nu este o reacție alergică: adesea este o dificultate de a digera sau absorbi o componentă (ex. lactoză, fructoză).
• Simptomele sunt mai ales digestive: balonare, dureri, tranzit modificat.
• Depind adesea de cantitate: o porție mică poate fi bine tolerată.

Boala celiacă este un caz aparte: o boală autoimună declanșată de gluten, care se testează înainte de orice oprire a glutenului.

Ce este mai bine de evitat

• Eliminarea alimentelor fără aviz medical, pe baza unei impresii sau a unui test nevalidat.
• Oprirea glutenului înainte de testarea bolii celiace, ceea ce poate denatura rezultatele.
• Înmulțirea excluderilor: alimentația sărăcește și riscul de carențe crește.

Rolul dieteticianei

• Traducerea diagnosticului medical în repere concrete pentru mese.
• Citirea etichetelor și identificarea surselor ascunse.
• Înlocuirea alimentelor evitate pentru aporturi complete (calciu, fibre, proteine).
• Însoțirea unei reintroduceri progresive când este posibil medical.